Sfânta Varvara ține bolile la distanță și ne apără de rele

Sfânta Varvara are un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară o respectă cu strictețe. Varvara ne apără de boli, dacă o cinstim cum se cuvine. Este vorba despre Sfânta Mare Mucenică Varvara, serbată pe 4 decembrie.

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Varvara

Către tine ca la un adevărat izvor de vindecări şi grabnică tămăduire şi mult-minunată, Sfântă Fecioară Mare Muceniţă Varvara, noi, ticăloşii, scăpăm şi către sfântul tău chip cu nevoinţă căzând, ne rugăm: vezi rănile păcatelor noastre cele de peste tot trupul, vezi neputinţa sufletelor noastre, şi pe acestea cu obişnuita învăţătură a milosârdiei tale şi cu bună silinţă vindecă-le degrabă. Ia aminte la glasul rugăciunii noastre, nu trece cu vederea suspinele aduse din ticăloasele noastre inimi şi ascultă strigarea noastră, ca ceea ce eşti singura noastră scăpare, care ai închipuit prin trei ferestre pe Preasfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime în baia părintească ce ţi se zidea. Pe Aceea roag-O pentru noi, păcătoşii şi netrebnicii robii tăi, ca să ne miluiască acum şi în ziua morţii noastre. Închină-te Părintelui ceresc, ca pe noi cei căzuţi sub povara păcatelor să ne ridice spre cuvântarea slavei Sale şi să ne îndrepteze, ca întotdeauna să avem sus inimile, să gândim la calea de sus, iar nu la cele pământeşti.

Roagă-L pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care în temniţă ruga ta cea mucenicească a auzit, ca şi pe noi, leneşii, cei ce şedem în trândăvie ca într-o temniţă, degrabă să ne întoarcă spre rugăciune şi spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu şi să ne dea inimă ca să dorim a ne ruga neîncetat. Cheamă şi pe Sfântul Duh, Izvorul care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta muceniciei şi te-a ferit de ruşine cu aripile Sale, ca şi nouă, ruşinaţilor şi necuraţilor, să ne zidească inimi curate şi duh drept să înnoiască întru cele dinăuntru ale noastre; şi mai vârtos să ne întărească spre facerea faptelor bune.

Credem, Sfântă Mare Muceniţă Varvara, că la toate acestea poţi să ne ajuţi şi nouă, şi de vei vrea, puternică eşti să mijloceşti la Sfânta Treime, ca ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele muceniceşti. Sfântă fecioară, știm că nimic nu este cu neputinţă ţie, de aceea nu trece cu vederea lacrimile şi suspinele noastre. Pentru acestea cădem către cinstita raclă a sfintelor tale moaşte cele făcătoare de minuni şi ţie, celei ce petreci în cer cu sufletul, ne închinăm, îndrăznind rugăciuni a grăi, ca să fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre; trupul tău cel mult chinuit să tămăduiască patimile cele multe ale sufletelor şi ale trupurilor noastre; capul tău cel plecat sabiei să dea capetelor noastre apa curăţiei păcatelor; părul tău cel rupt fără milă să ne lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite să împiedice gurile noastre a grăi în deşert şi să le deschidă ca să vestească totdeauna lauda Domnului; ochii tăi cei ce văd Lumina Treimii să vadă şi a noastră bună dorire, ca şi noi să ne întoarcem ochii să nu mai vadă deşertăciuni, ci totdeauna să căutăm spre fericirea cea cerească; mâna ta cea tăiată să ne scrie în cartea vieţii şi să ne învrednicească ca totdeauna să ridicăm mâinile către Cel de Sus şi să nu împletim cu dânsele înşelăciuni; sânii tăi, cei tăiaţi fără milă, să ne fie nouă turn tare în faţa vrăjmaşului; picioarele tale, cele ca nişte făclii luminoase, degrabă alergând către Mirele ceresc în cămara cea dumnezeiască, să ne facă şi pe noi cu picioarele noastre să călătorim către tot lucrul bun, ca Legea Domnului să fie făclie picioarelor noastre şi lumină cărărilor noastre.

Rănile tale să ne slobozească din rănile păcatelor; sângele tău, cel ce de multe ori în chinuri s-a vărsat, să cureţe sufletele şi trupurile noastre de toată spurcăciunea; moartea ta să ne dea nouă să murim spovediţi şi împărtăşiţi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci în fiecare facere de bine eşti preamărită, şi mai vârtos întru aceasta, că tot cel ce are nădejde la tine şi pururea te cheamă spre ajutor de moartea cea grabnică scapă; de care şi pe noi, ticăloşii, ne izbăveşte, fecioară curată, Mare Muceniţă Varvara. Și cu rugăciunile tale întru tot puternice învredniceşte-ne a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi să auzim glasul ce va zice: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău”. Amin.

Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Sfânta Varvara și Sfântul Sava, pomenit pe 5 decembrie, sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.

Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.

Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube. Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării.

Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.

Pe 3 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase.